Dacă o femeie însărcinată din Suedia vrea să facă avort, posibilitatea de a face acest lucru va fi protejată de Constituție. Dar dacă ea își dorește să nască, iar tatăl copilului îi cere să facă avort? Dacă părinții îi spun că nu o vor mai primi acasă? Dacă îi este teamă că nu va avea din ce să își crească copilul? Și cine apără viața copilului ei, care nu se poate apăra singur?
La 11 noiembrie 2026, Parlamentul Suediei a votat introducerea avortului în Constituția țării, cu 292 de voturi pentru și 51 împotrivă. Modificarea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Suedia este a treia țară europeană care face acest pas, după Franța, în martie 2024, și Luxemburg, în august 2026.
Niciun partid din Suedia nu s-a opus introducerii avortului în Constituție
Deși 51 de parlamentari au votat împotrivă, niciunul dintre cele două partide din care fac parte aceștia nu s-a opus introducerii avortului în Constituție.
Parlamentarii au fost nevoiți să voteze la pachet mai multe modificări ale Constituției. Partidul Stângii și Partidul Verzilor nu au fost de acord cu prevederile referitoare la retragerea cetățeniei suedeze și la restrângerea libertății de asociere în anumite situații, nu cu cele referitoare la avort.
Practic, niciun partid din Parlamentul Suediei nu a considerat că introducerea avortului în Constituție este o problemă.
De ce este nevoie ca avortul să fie introdus în Constituție?
În Suedia, femeile puteau și până acum să facă avort la cerere până la 18 săptămâni de sarcină, iar în anumite condiții și după această vârstă a sarcinii.
Noua prevedere nu schimbă aceste lucruri. Schimbă însă mesajul pe care societatea îl transmite oamenilor, inclusiv copiilor și tinerilor care vor deveni, la rândul lor, părinți.
Una este să crești într-o societate care permite avortul, dar care îl consideră o dramă umană și caută să îl evite, și alta este să crești într-o societate care consideră că posibilitatea de a face avort este atât de importantă încât trebuie înscrisă în Constituție.
Cum vor învăța generațiile următoare să privească viața unui copil înainte de naștere? Cum vor învăța băieții să își asume responsabilitatea față de copiii pe care îi concep și față de mamele acestora?
Ceea ce este greu de înțeles este cum, într-o societate în care se vorbește atât de mult despre drepturile omului, se vorbește atât de puțin despre drepturile oamenilor care încă nu s-au născut.
Fiecare dintre noi a trăit câteva luni în pântecele mamei sale. Eram tot noi, cei de astăzi, doar că eram foarte mici și depindeam întru totul de mama noastră.
De ce viața noastră de atunci ar fi fost mai puțin importantă decât viața noastră de acum?
Cum le ajută această schimbare pe femeile însărcinate?
Benedicta Lindberg, secretarul general al organizației suedeze pro-viață Respekt, a atras atenția asupra faptului că avortul se bucură deja de o largă susținere politică în Suedia. Prin modificarea Constituției, avortul primește o protecție pe care viața copilului nenăscut nu o are.
La rândul său, Maria Czernin, președinta ProLife Europe, a atras atenția asupra faptului că statele europene sunt preocupate să introducă avortul în Constituție, în loc să se ocupe mai mult de problemele din cauza cărora femeile fac avort.
Sunt femei care fac avort pentru că bărbatul pe care îl iubesc le spune că le va părăsi dacă nasc. Sunt femei care fac avort pentru că nu au unde să locuiască sau pentru că se tem că nu vor putea crește încă un copil. Sunt tinere care fac avort pentru că toți cei din jur le spun că un copil le va distruge viitorul.
Câte dintre aceste femei ar lua o altă decizie dacă ar avea alături oameni care să le spună: „Nu te speria, o să te ajutăm și pe tine, și pe copilul tău”?
Introducerea avortului în Constituție nu le rezolvă niciuna dintre aceste probleme.
Drepturile omului încep înainte sau după naștere?
Franța, Luxemburg și Suedia sunt țări care s-au angajat să respecte Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În articolul 2 al acesteia se spune că dreptul la viață al oricărei persoane este protejat prin lege.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a dat însă, până în prezent, un răspuns clar la întrebarea dacă și copilul nenăscut este considerat persoană în sensul acestei Convenții.
Dar faptul că noi, oamenii mari, nu ne punem de acord asupra drepturilor unui copil înainte de naștere nu schimbă cu nimic ceea ce este el.
Pentru o mamă care își vede copilul la ecograf, pentru un tată care îi simte primele mișcări, pentru un băiețel care așteaptă să i se nască surioara, lucrurile sunt mult mai simple decât pentru juriști și parlamentari. Ei știu că acel copil există deja, că face parte din familia lor și că viața lui este importantă.
Ar fi frumos ca, într-o zi, să vedem parlamente europene la fel de preocupate de viața copiilor deja concepuți și de problemele mamelor lor cum sunt astăzi preocupate de introducerea avortului în Constituție.
Să vedem cum facem ca un copil deja conceput să nu își piardă viața pentru că părinții lui sunt săraci, pentru că tatăl lui nu își asumă responsabilitatea, pentru că mama lui riscă să își piardă locul de muncă sau pentru că a fost diagnosticat cu o dizabilitate.
Avem astăzi, în Europa, mai multe resurse decât au avut vreodată generațiile dinaintea noastră pentru a-i ajuta pe acești copii să se nască și pe părinții lor să îi crească.
Dar, pentru a folosi aceste resurse, trebuie mai întâi să ne dorim ca acești copii să trăiască. Iar aceasta ține de mentalitatea pe care o cultivăm în societate, inclusiv prin legile pe care le adoptăm.
Informăm despre probleme importante ale vieții, cauze reale și soluții reale pentru toți. Contribuie și tu la creșterea conștientizării pe teme esențiale.
Activează o donație lunară recurentă folosind datele de mai jos:
Asociația România pentru viață
CUI 41210611
RO88RNCB0082163895060001 – RON
RO07RNCB0082163895060004 – EURO
RO77RNCB0082163895060005 – USD
Ești jurnalist, traducător sau creator de conținut și vrei să contribui?
Scrie-ne la redactia@rolifenews.ro.
