În România, avortul medicamentos este din ce în ce mai prezent în practica medicală, fiind promovat ca o alternativă „sigură și simplă” la intervențiile chirurgicale. În paralel, în spațiul public și în rândul personalului medical, circulă afirmații precum „pastilele pentru avort sunt mai sigure decât paracetamolul” – o idee care poate părea liniștitoare, dar care necesită o analiză de sute de ori mai atentă. Într-o țară în care accesul la informații medical corecte este esențial, trebuie să ne întrebăm: cât de adevărată este această afirmație?
Un studiu publicat în mai 2025 în revista științifică BioTech, semnat de cercetătorul Cameron Louttit și susținut de Charlotte Lozier Institute, analizează critic această comparație între siguranța mifepristonului (componenta principală a avortului medicamentos) și a paracetamolului.
Scopul acestui articol este să aducă în atenția publicului larg, în special a personalului medical din România – medici, rezidenți, studenți la medicină – informații bazate pe cercetări riguroase, care să contribuie la o înțelegere corectă a riscurilor asociate avortului medicamentos. Dorim să promovăm o practică medicală informată și responsabilă, care să pună pe primul plan siguranța pacientelor.
Evidențiem trei idei principale din studiul științific:
- Comparația între mifepriston și paracetamol este nefondată și înșelătoare.
- Afirmația „mai sigur decât Tylenol” nu are susținere în date științifice solide.
- Riscurile asociate avortului medicamentos, precum hemoragia și sepsisul, sunt subestimate.
Comparația între mifepriston și paracetamol este nefondată și înșelătoare
Prima și cea mai importantă constatare a studiului este că nu există niciun studiu științific controlat care să compare direct siguranța mifepristonei cu cea a paracetamolului. Studiul evidențiază că afirmația „mifepristonul este mai sigur decât paracetamolul” a fost lansată fără o bază științifică solidă. Această comparație a fost popularizată începând cu anul 2003, când Dr. David Grimes a făcut o analogie între rata de mortalitate asociată avortului și cea a penicilinei, fără a furniza date concrete.
Această comparație rudimentară, bazată pe date incomparabile din studii diferite, efectuate în perioade diferite și pe populații diferite, a devenit apoi nucleul unei întregi campanii de dezinformare.
Problemele metodologice identificate includ:
- Folosirea de date brute necontextualizate
- Compararea utilizării corecte a unui medicament cu supradozajul altuia
- Ignorarea diferențelor demografice fundamentale între utilizatori
- Prezentarea selectivă a informațiilor
Ulterior, această idee a fost preluată și amplificată în diverse publicații și de către organizații pro-avort, devenind un slogan repetat fără o analiză critică a datelor.
Afirmația „mai sigur decât Tylenol” nu are susținere în date științifice solide
Studiul subliniază că nu există studii controlate care să compare direct siguranța mifepristonului cu cea a paracetamolului. Mai mult, un astfel de studiu ar fi imposibil de realizat din punct de vedere metodologic, pentru că aceste medicamente sunt folosite pentru scopuri complet diferite, de către populații diferite și în contexte medicale total distincte.
Dr. Louttit explică: „Pentru a valida această afirmație, ar trebui să existe un studiu controlat, științific adecvat, care să compare medicamentele abortive cu Paracetamolul. Un astfel de studiu nu există și ar fi imposibil de realizat, deoarece aceste medicamente sunt folosite pentru scopuri complet diferite.”
În plus, datele privind siguranța paracetamolului se referă adesea la cazuri de supradozaj, în timp ce reacțiile adverse grave ale mifepristonului pot apărea chiar și în condiții de utilizare conform indicațiilor.
Riscurile asociate avortului medicamentos, precum hemoragia și sepsisul, sunt subestimate
Cea de-a treia mare problemă identificată în studiu este tendința de a reduce evaluarea siguranței la simpla comparație a ratelor de mortalitate, ignorând complet alte aspecte critice ale siguranței medicamentului. FDA evaluează siguranța medicamentelor pe baza unui spectru larg de factori, nu doar a ratelor de deces.
Pentru mifepristonă, acestea includ:
- Riscul de sepsis și hemoragie severă
- Dificultatea diagnosticării complicațiilor (simptomele normale pot masca probleme grave)
- Necesitatea intervențiilor chirurgicale de urgență în 2,6-3,8% din cazuri
- Vizitele la urgență în 2,9-4,6% din cazuri
- Sângerarea prelungită (până la 30 de zile în 8% din cazuri)
De ce sunt importante aceste lucruri?
Impactul asupra practicii medicale
În primul rând, aceste rezultate evidențiază importanța unei abordări critice față de afirmațiile care par să aibă susținere științifică, dar care, la o analiză atentă, se dovedesc a fi nefondate. Această lectură critică este fundamentală pentru menținerea standardelor înalte în practica medicală.
În al doilea rând, studiul subliniază importanța comunicării corecte cu pacientele. Medicii au obligația de a furniza informații complete și precise despre riscurile și beneficiile oricărui tratament, nu sloganuri simplificate care pot induce în eroare.
Responsabilitatea profesională și etică
Studiul ridică întrebări importante despre responsabilitatea societăților medicale și a profesioniștilor din sănătate în perpetuarea unor afirmații nefondate științific. Când organizații medicale prestigioase repetă astfel de comparații fără să le supună unei analize riguroase, se poate eroda încrederea publicului în expertiza medicală.
Pentru medicii români, acest caz oferă o lecție valoroasă despre importanța verificării independente a informațiilor, chiar și atunci când acestea provin din surse aparent autoritare.
Implicații pentru politicile de sănătate publică
În contextul în care România dezvoltă propriile politici privind accesul la avortul medicamentos, aceste informații devin cruciale pentru luarea unor decizii informate, bazate pe evidențe științifice solide, nu pe sloganuri de marketing.
Acest studiu nu reprezintă doar o critică a unei afirmații particulare, ci un apel la întoarcerea la principiile fundamentale ale medicinei bazate pe dovezi.
Institutul Charlotte Lozier a fost fondat în 2011 și poartă numele lui Charlotte Denman Lozier, o doctoriță pionieră din secolul XIX, dedicată sfințeniei vieții și oportunităților egale pentru femei. Institutul colaborează cu 70 de cercetători afiliați, cu expertiză în medicină, analiză statistică, sociologie, bioetică, sănătate publică, drept și servicii sociale.
Informăm despre probleme importante ale vieții, cauze reale și soluții reale pentru toți. Contribuie și tu la creșterea conștientizării pe teme esențiale.
Activează o donație lunară recurentă folosind datele de mai jos:
Asociația România pentru viață
CUI 41210611
RO88RNCB0082163895060001 – RON
RO07RNCB0082163895060004 – EURO
RO77RNCB0082163895060005 – USD
Ești jurnalist, traducător sau creator de conținut și vrei să contribui?
Scrie-ne la redactia@rolifenews.ro.
