În unele regiuni din Asia Centrală, mii de fete dispar înainte să se nască. În spatele statisticilor se află o combinație între mentalități care valorizează bărbații în dauna femeilor, presiuni familiale și tehnologii moderne precum ecografiile și testele prenatale, folosite pentru a decide dacă un copil merită sau nu să fie lăsat să trăiască.
110 băieți la 100 de fete: un dezechilibru care nu apare natural
Potrivit Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), în unele zone din Uzbekistan și Tadjikistan se nasc aproximativ 110 băieți la fiecare 100 de fete. Specialiștii spun că o asemenea diferență nu poate apărea în mod natural și indică existența avorturilor selective pe criterii de sex.
În societățile în care femeile și bărbații beneficiază de acces egal la hrană, educație și îngrijire medicală, raportul dintre sexe rămâne relativ echilibrat. În schimb, în culturile unde băieții sunt considerați mai valoroși pentru familie, fetele ajung să fie percepute ca o povară economică și socială.
„Am avortat a treia fată pentru a putea avea apoi un băiat”
Una dintre cele mai puternice mărturii prezentate de RFE/RL este cea a Nafisei, o femeie de 50 de ani din Tașkent. Ea și soțul ei aveau deja două fete atunci când medicii au anunțat că al treilea copil este tot fată.
Deși soțul ei își iubea fiicele, acesta își exprima constant dorința de a avea un băiat. Nafisa a spus că a decis să avorteze copilul pentru că se temea că, dacă ar fi născut încă o fată, familia ar fi presat-o să continue cu alte sarcini până la apariția unui băiat.
„Dacă aș fi născut atunci o fată, ar fi trebuit să mă gândesc la o a patra sarcină, pentru că și eu îmi doream un băiat. Am decis că organismul meu nu ar fi rezistat.”
Doi ani mai târziu, Nafisa a rămas din nou însărcinată. La ecografia de 12 săptămâni, medicii i-au spus că există o probabilitate mare să fie băiat. Deși avea probleme de sănătate, a păstrat sarcina și ulterior a născut un fiu.
Bărbatul care are opt fiice după ce familia a cerut un băiat
Un alt caz relatat de RFE/RL este cel al lui Guli, o femeie de 35 de ani din sudul Uzbekistanului. Ea a povestit că soțul și socrii au presat-o în fiecare sarcină să nască un băiat.
Când medicii au anunțat că și al patrulea copil este fată, rudele au încercat să o convingă să facă avort. Guli a refuzat.
„La început am crezut că soțul meu glumește. Dar soacra mea repeta constant că era vina mea că aveam doar fete.”
După nașterea celei de-a patra fete, presiunea a continuat. Soacra și-a convins fiul să își ia o a doua soție în speranța că aceasta îi va oferi băiatul mult dorit.
Și a doua femeie a născut însă tot fete. Astăzi, bărbatul are opt fiice.
Consecințele sociale ale avorturilor selective
Experții avertizează că dezechilibrele dintre numărul de bărbați și femei pot avea efecte grave asupra societății: creșterea criminalității, mai multă violență domestică, trafic de persoane și instabilitate socială.
ONU estimează că aproximativ 142 de milioane de fete lipsesc la nivel global din cauza preferinței culturale pentru copii de sex masculin.
O discriminare care începe înainte de naștere
Națiunile Unite au condamnat avorturile selective pe criterii de sex, descriindu-le drept una dintre cele mai evidente forme de discriminare împotriva femeilor. În același timp însă, organizația continuă să promoveze accesul la avort în alte contexte, ceea ce generează o contradicție dată de mentalitatea că avortul la cerere poate fi vreodată pozitiv.
Targedia fetelor avortate înainte de naștere din Asia Centrală scoate la iveală un adevăr mai profund: atunci când societatea acceptă ideea că valoarea unui copil depinde de dorințele adulților, inevitabil unele vieți ajung considerate „mai puțin demne” de a fi trăite.
Avortul selectiv pe criterii de sex este șocant tocmai pentru că arată explicit discriminarea împotriva fetelor. Însă din perspectivă pro-viață, fiecare avort înseamnă pierderea unei vieți umane unice, indiferent dacă acel copil este băiat sau fată. Demnitatea umană nu depinde de gen, de sănătate sau de cât de dorit este copilul de către ceilalți.
