Fiecare mamă își amintește cu emoție primele mișcări ale copilașului său aflat încă în burtică. Aceste momente emoționante trezesc întrebări despre cât de bine percepe bebelușul la rândul său lumea din jur, iar printre aceste curiozități se află și întrebarea: când începe această micuță ființă să perceapă nu doar atingerea, ci și durerea?
Vă puteți imagina prima durere? Nu prima de care vă amintiți, ci chiar prima. În întunericul protector al pântecelui, povestea sensibilității noastre începe mult mai devreme decât am crezut. Cercetările recente dezvăluie un adevăr clar: capacitatea de a simți durerea se dezvoltă în primele săptămâni de viață. Aceste descoperiri nu sunt simple date științifice. Ele detaliează fundamentul înțelegerii noastre despre umanitatea celor mai vulnerabili dintre noi. Ele ne invită să recunoaștem că viața din pântec nu doar există, ci simte, reacționează și experimentează lumea într-un mod propriu.
Din dorința de a face cunoscut cititorilor noștri un subiect atât de important, postăm un articol elaborat de Institutul Charlotte Lozier din SUA, care explorează cronologia dezvoltării senzației de durere la făt, urmărind pas cu pas modul în care un copil nenăscut începe să simtă și să răspundă la stimuli. Prin intermediul acestor informații, ne dorim combaterea mitului „copii nenăscuți nu simt durerea în momentul procedurii de avort”.
Dacă îl vei considera folositor, dă share acestui articol și, mai ales, fă-l cunoscut prietenilor tăi medici, rezidenți și studenți la Medicină! Accesul la informație îi va ajuta să ofere mai mult pacienților.
În continuare, expunem trei idei principale ale acestui articol:
- Pentru o perioadă foarte lungă de timp, s-a crezut că durerea fetală nu poate fi percepută până la 24 de săptămâni, dar unele cercetări demonstrează că fătul poate simți durerea începând cu 12 săptămâni de sarcină, poate chiar mai devreme.
- Fătul simte durerea mai intens decât un adult, deoarece sistemele naturale de blocare a durerii nu sunt dezvoltate.
- Medicina modernă recunoaște necesitatea anesteziei pentru făt în timpul intervențiilor chirurgicale.
O călătorie a sensibilității nevăzute
Cum și când începe un copil nenăscut să simtă durerea? Cercetările medicale au analizat această întrebare timp de ani de zile, iar noile descoperiri sugerează că un făt poate răspunde la durere mult mai devreme decât se credea. Ghidul de mai jos explică principalele etape ale dezvoltării percepției durerii la făt, bazate pe descoperiri științifice.
Încă de la 7 săptămâni de sarcină, corpul bebelușului începe să construiască conexiunile necesare pentru a simți durerea. La acest stadiu, mici senzori din pielea fătului se conectează la măduva spinării, permițându-i să reacționeze la atingere. De exemplu, în săptămânile 7-8, bebelușul se mișcă reflex dacă zona din jurul gurii este atinsă. Până în săptămânile 10-11, această reacție se extinde la față, mâini și picioare. Anumite substanțe speciale din sistemul nervos, care ajută la procesarea durerii, sunt detectabile la făt încă din săptămâna 7.
La 12 săptămâni, circuitele neuronale între diferite regiuni ale creierului fetal încep să funcționeze într-un mod care permite perceperea unor senzații asemănătoare durerii, chiar dacă creierul nu este complet format. În această perioadă, medicii recunosc potențialul fătului de a simți durerea, motiv pentru care anestezia este adesea administrată în cazul intervențiilor chirurgicale fetale.
La 13-14 săptămâni, bebelușii nenăscuți încep să manifeste mișcări ce par „intenționate”, cum ar fi întinderea mâinilor spre un frate sau o soră geamănă, sugerând că creierul lor a dezvoltat deja un nivel elementar de conștiență. Specialiștii consideră esențială administrarea anesteziei pentru orice procedură asupra fătului începând cu această etapă.
De la 15 săptămâni și mai departe, cercetările arată că regiunile creierului implicate în procesarea durerii sunt suficient de dezvoltate pentru ca fătul să experimenteze forme incipiente de durere. Răspunsurile bebelușului la stimuli tactili devin mai pronunțate, iar până la 16 săptămâni, fătul prezintă reacții fiziologice la stres similar cu cele ale unui nou-născut.
Între 21 și 24 săptămâni, bebelușii născuți prematur, chiar din săptămâna 21, manifestă reacții evidente la stimuli dureroși, determinând unitățile de terapie intensivă neonatală să implementeze protocoale pentru managementul durerii. Conexiunile neuronale continuă să se consolideze, amplificând capacitatea fătului de a percepe atingerea și stimulii dureroși.
Ce face ca durerea fetală să fie unică?
Cercetătorii au descoperit că, în absența „căilor inhibitorii” din creier (mecanisme care ajută adulții să moduleze durerea) care se dezvoltă doar după naștere, fătul poate experimenta senzațiile dureroase cu o intensitate sporită. Această vulnerabilitate neurologică înseamnă că durerea resimțită în viața intrauterină poate fi chiar mai copleșitoare decât cea trăită de adulți.
Ce este de făcut în continuare?
Înțelegerea științifică a percepției durerii fetale deschide nu doar noi teme de cercetare medicală, ci și profunde dileme etice despre responsabilitatea noastră față de viața umană în stadiile ei cele mai fragile. Pe măsură ce cercetările avansează, devine tot mai evident că capacitatea de a simți durerea se dezvoltă mult mai devreme în viața prenatală decât am crezut anterior.Institutul Charlotte Lozier a fost fondat în 2011 și poartă numele lui Charlotte Denman Lozier, o doctoriță pionieră din secolul XIX, dedicată sfințeniei vieții și oportunităților egale pentru femei. Institutul colaborează cu 70 de cercetători afiliați, cu expertiză în medicină, analiză statistică, sociologie, bioetică, sănătate publică, drept și servicii sociale.
Informăm despre probleme importante ale vieții, cauze reale și soluții reale pentru toți. Contribuie și tu la creșterea conștientizării pe teme esențiale.
Activează o donație lunară recurentă folosind datele de mai jos:
Asociația România pentru viață
CUI 41210611
RO88RNCB0082163895060001 – RON
RO07RNCB0082163895060004 – EURO
RO77RNCB0082163895060005 – USD
Ești jurnalist, traducător sau creator de conținut și vrei să contribui?
Scrie-ne la redactia@rolifenews.ro.
