Pe măsură ce industria fertilității continuă să se extindă la nivel global, tot mai multe femei sunt încurajate să „doneze” ovocite pentru a ajuta alte persoane să aibă copii. Însă cercetările recente arată că această practică ascunde riscuri serioase – nu doar pentru femeile care donează, ci și pentru cele care poartă sarcini obținute prin ovocite donate și, în ultimă instanță, pentru copiii concepuți astfel.
O industrie care se bazează pe tăcere
Într-un articol publicat de Live Action, cercetătoarea Catherine Meads, profesor de sănătate publică la Anglia Ruskin University (Marea Britanie), avertizează asupra pericolelor ascunse ale fertilizării in vitro cu ovocite donate.
Deși subiectul este promovat în limbajul „ajutorului” și al „miracolului vieții”, realitatea medicală este departe de a fi atât de roz. Studiile analizate de Meads arată că folosirea unui ovocit donat este asociată cu o creștere semnificativă a complicațiilor: hipertensiune de sarcină, preeclampsie, diabet gestațional, naștere prematură și alte afecțiuni grave.
„Femeile merită informații complete și imparțiale despre riscurile la care se expun”, spune Meads. „Folosirea ovocitului altei persoane poate crește probabilitatea unor complicații serioase. Femeile trebuie să știe asta pentru a putea lua decizii cu adevărat informate.”
O exploatare mascată sub pretextul altruismului
Pe fondul creșterii cererii pentru FIV și mame surogat, cererea de ovocite a crescut spectaculos. În multe țări, tinerele sunt atrase prin campanii de marketing sofisticate, care le promit sume mari de bani și satisfacția de a „ajuta o familie”.
Mulți dintre cei care aleg să-și vândă ovulele și sperma o fac pentru că au nevoie de bani pentru a-și plăti cheltuielile, de la chirie până la taxele de studii universitare. Când industria fertilității dorește ca mai multe persoane să doneze ovule, recurge adesea la măsuri de exploatare pentru a încuraja mai multe femei să doneze.
Jennifer Lahl, președinta Center for Bioethics and Culture Network, a descris aceste practici drept „profund eugenice și manipulative”:
„Reclamele sunt foarte bine făcute. În ziarele studențești vezi anunțuri de tipul: «100.000 $ pentru o donatoare de elită». Totul e ambalat frumos – ajută o familie, fă un bine – dar realitatea e că aceste femei își pun sănătatea în pericol, fără să știe exact ce riscuri își asumă.”
În procesul de recoltare a ovocitelor, femeilor li se administrează medicamente hormonale pentru a stimula ovarele să producă mai multe ovocite simultan. Apoi li se face o injecție cu HCG (gonadotropină corionică umană) pentru declanșarea ovulației, iar ovocitele sunt extrase printr-o procedură invazivă, care presupune înțeparea repetată a ovarelor cu un ac lung.
Rezultatul? În numeroase cazuri, femeile au suferit complicații grave precum Sindromul de hiperstimulare ovariană (OHSS), care poate provoca dureri intense, infecții, infertilitate permanentă sau chiar moarte.
Wendy Kramer, fondatoarea Donor Sibling Registry, a realizat mai multe studii asupra donatoarelor de ovocite, descoperind că:
- 30,3% dintre femeile participante la primul studiu au raportat OHSS;
- 32,4% au raportat complicații în al doilea studiu;
- 22,4% au raportat OHSS în al treilea.
În ciuda acestor date, cercetările privind efectele pe termen lung sunt aproape inexistente – pentru că, așa cum spune Lahl, „acele femei nu contează pentru industrie”.
„Două dintre femeile din „Eggsploitation” [un documentar despre industria fertilității] și-au pierdut definitiv capacitatea de a avea copii. Fertilitatea lor a fost afectată permanent”, a spus Lahl, adăugând că nu există nicio reglementare sau supraveghere în cadrul industriei fertilității.
Copiii născuți din donații anonime: o generație fără rădăcini
Ceea ce adesea nu se menționează deloc este impactul asupra copiilor concepuți prin ovocite donate.
În cele mai multe cazuri, donațiile sunt anonime, ceea ce înseamnă că acești copii nu își vor putea cunoaște niciodată originea biologică, istoricul medical sau moștenirea genetică.
Faptul că o parte esențială din identitatea lor este ascunsă sub contracte comerciale ridică probleme etice majore.
Cum poate fi vorba despre „dreptul la reproducere” când un copil este privat, prin însăși conceperea sa, de dreptul de a-și cunoaște mama biologică?
O piață care transformă viața în produs
De la vânzarea ovocitelor până la surogat și „copii la comandă”, industria fertilității funcționează adesea după logica pieței, nu a medicinei.
„Când o societate transformă viața umană într-o marfă, primele victime sunt femeile și copiii”, avertizează Lahl.
În SUA, un număr tot mai mare de femei vorbesc public despre efectele devastatoare ale acestor proceduri asupra sănătății lor. Unele au rămas sterile, altele suferă de dureri cronice sau complicații psihologice severe. În timp ce clinicile raportează cifre triumfaliste despre „numărul de cicluri FIV reușite”, niciuna nu ține evidența femeilor care au suferit complicații.
Etica, marele absent
Dincolo de aspectul medical, problema donației de ovocite atinge un punct sensibil: demnitatea umană.
Corpul femeii nu este o resursă de exploatat, iar copilul nu este un „drept” care se poate obține prin orice mijloace.
Femeile care donează ovocite, cele care poartă sarcini cu ovocite străine și copiii concepuți astfel – toate aceste vieți sunt prinse într-un sistem care promite fericire, dar ascunde tăcerea durerii, a bolii și a pierderii.
Concluzie
Cercetările confirmă ceea ce etica ne spune de mult: nu tot ceea ce este tehnic posibil este și moral acceptabil.
În spatele reclamelor strălucitoare ale industriei fertilității se află femei reale, cu suferințe reale, și copii privați de dreptul de a-și cunoaște originile.
Adevărata compasiune nu înseamnă să multiplicăm riscurile și suferința în numele „speranței”, ci să construim o cultură care respectă viața și demnitatea fiecărei persoane – de la prima clipă a existenței, până la ultimul ei moment.
Sursă: LiveAction.org
