Un articol publicat la rubrica Opinii a New York Times analizează gravitatea expunerii copiilor la pornografie și dificultatea opririi acestei expuneri toxice. În final, autorul, David French, arată că este posibil, cu mijloacele tehnice actuale, să fie protejați copiii de pornografie și este nevoie doar de o decizie politică pentru a reuși.
Articolul pleacă de la faptul că în SUA Curtea Supremă va audia părțile în cazul Free Speach Coalition v. Paxton. Coaliția cere Curții Supreme să anuleze o lege a statului Texas, din 2023, prin care Texasul a dispus ca saiturile care oferă pornografie să folosească „metode rezonabile de verificare a vârstei” pentru a da acces la ele doar după 18 ani.
În SUA, toate cele 50 de state interzic vânzarea fizică de materiale pornografice către minori, însă problema apare cu pornografia on-line.
În prima parte, autorul citează ce înseamnă accesul la pornografie al copiilor.
Începe cu o adolescentă de 16 ani, care a scris pe The Free Press în 2023, cum atunci când avea 10 ani și în clasa a patra, fără să caute intenționat, a fost expusă la „incest simulat, bestialitate, sclavie extremă, sex cu femei inconștiente, violuri în grup, sadomasochism și violență fizică de neconceput”. A ajuns accidental și a revenit din curiozitate.
Un alt articol citat este cel al lui, Peggy Orenstein, în NY Times, a scris în The Times despre o „tendință îngrijorătoare” în ceea ce privește relațiile intime la adolescenți. Sexul dur devine omniprezent. Într-un sondaj, de exemplu, aproape două treimi dintre femeile de la o universitate din Midwest au declarat că au fost sufocate în timpul realțiilor intime, iar 40% dintre aceste respondente au declarat că prima lor experiență de sufocare a avut loc când aveau între 12 și 17 ani.
Aceasta se întâmplă pentru că, arată Orenstein, „strangularea sexuală, aproape întotdeauna a femeilor în pornografia heterosexuală, a fost mult timp un element de bază” pe site-urile pornografice gratuite pe care adolescenții le folosesc.
Explicând apariția dependenței, David French citează dintr-un memoriu depus la Curtea Supremă în acest caz, în care autorii , studiind efectele neurologice ale pornografiei asupra creierului, arată că „toate dovezile medicale demonstrează că pornografia poate crea dependență și poate deveni compulsivă”; tot ei arată că efectele dependenței „sunt cele mai acute în creierul adolescenților în curs de dezvoltare” și că tocmai copilăria este „exact momentul cel mai rău pentru ca cineva să fie expus pornografiei”.
Acest caz de la Curta Supremă vine după ce, în 1997 și în 2004, Curtea a respins două inițiative de control online a vârstei, pentru că tehnologia nu era capabilă să asigure aceasta.
Un studiu din 2022 a arătat că 54% dintre copiii sub 13 ani văzuseră pornografie online, iar până la 17 ani procentul creștea la 73%.
Poate relevant pentru consum de pornografie al minorilor este faptul că după ce statul Louisina a dispus verificarea vârstei, accesările saiturilor pornografice au scăzut cu 80%!
Autorul remarcă o dificultate a celor care vor trebui să dea datele de identitate pentru acces: înseamnă să le dea unei organizații ca Pornhub, care profită financiar din videouri îngrozitoare cu copii abuzați sexual.
În final, David French oferă două concluzii care sunt decisive pentru cine dorește binele copiilor.
Întâi arată că în prezent există o certitudine științifică, nu doar morală, că pornografia afectează grav minorii, referindu-se la Raportul „Impactul pornografiei asupra copiilor” al Colegiului American al Pediatrilor, cu ultima actualizare în 2024.
Apoi, vorbind despre faptul că în Texas legea a trecut cu unanimitate de voturi, el arată că, de data aceasta, Curtea Supremă ar trebui să învețe lecția învățată de oameni din tot spectrul politic cu multă suferință: „O generație de experiențe teribile cu pornografia online i-a învățat pe americani din întregul spectru politic că verificarea vârstei este necesară. Să sperăm că a treia oară în fața Curții Supreme este cu noroc.”
***
Informăm despre probleme importante ale vieții, cauze reale și soluții reale pentru toți. Contribuie și tu la creșterea conștientizării pe teme esențiale.
Activează o donație lunară recurentă folosind datele de mai jos:
Asociația România pentru viață
CUI 41210611
RO88RNCB0082163895060001 – RON
RO07RNCB0082163895060004 – EURO
RO77RNCB0082163895060005 – USD
Ești jurnalist, traducător sau creator de conținut și vrei să contribui?
Scrie-ne la redactia@rolifenews.ro.
