Dezincriminarea completă a avortului, prezentată ani la rând drept un „progres”, produce în Nepal una dintre cele mai grave crize demografice din Asia: dispariția fetelor înainte de naștere. Avortul selectiv pe criteriu de sex, deși ilegal pe hârtie, este 100% tolerat în practică, iar efectele sunt din ce în ce mai mari.
Fenomenul este documentat într-o analiză recentă publicată de Live Action, care arată că, în 2024, în Nepal s-au născut cu 16,71% mai puține fete decât băieți. Diferența este și mai accentuată în mediul rural, unde accesul la ecografii și la medicamente abortive face imposibil controlul real al legii.
Situația a fost confirmată și de The Kathmandu Post, care citează avertismentele unor cercetători nepalezi: fără măsuri ferme, Nepalul se îndreaptă spre un dezechilibru structural între bărbați și femei, cu efecte sociale pe termen lung.
Datele academice confirmă gravitatea situației. Potrivit cercetărilor publicate în British Medical Journal, între 2002 și 2011 una din 50 de fete a fost avortată din cauza sexului, iar ulterior raportul a ajuns la una din 38. În unele regiuni, precum Arghakhanchi, una din șase fete este „lipsă” din statisticile nașterilor.
Însă acestea nu au fost singurele constatări alarmante. Cercetătorii de la BMJ au descoperit, de asemenea, că femeile mai înstărite și mai bine educate erau mai predispuse să recurgă la avorturi selective pe criteriu de sex. Echipa a constatat totodată că, în districtele cu un număr ridicat de astfel de avorturi, fetele aveau o probabilitate disproporționat mai mare de a muri înainte de vârsta de cinci ani comparativ cu băieții — ceea ce indică faptul că fetele ar putea fi ucise atât înainte, cât și după naștere.
Această realitate nu este o anomalie culturală izolată, ci o consecință directă a cadrului legal. Avortul a fost legalizat în Nepal în 2002, a devenit drept constituțional prin decizia Lakshmi v. Nepal (2009), iar în 2021 a fost complet dezincriminat, sub presiunea Națiunilor Unite. Interdicția avortului selectiv a rămas formală, fără aplicare efectivă.
Experiența altor state arată că astfel de dezechilibre duc inevitabil la creșterea traficului de persoane, violență, exploatare sexuală și instabilitate socială. Nepalul repetă, pas cu pas, un scenariu deja cunoscut în Asia, alimentat de avortul selectiv pe criteriu de sex, tolerat ideologic în numele „drepturilor reproductive”.
Peste 105.000 de avorturi sunt înregistrate în Nepal în ultimul an fiscal, însă se presupune că mult mai multe au avut loc fără a apărea în statisticile statului; pastilele pentru avort medicamentos, de pildă, sunt disponibile fără rețetă, ceea ce face imposibilă înregistrarea în statistici a avorturilor medicamentoase..
Pentru cititorii RoLifeNews, acest caz se înscrie într-un tablou mai larg al efectelor sociale ale avortului, analizate anterior în articole despre avortul selectiv și discriminarea înainte de naștere, dar și despre consecințele pe termen lung ale politicilor demografice ideologizate.
Concluzie
Cazul Nepalului arată limpede că nu există „avort sigur” sau „avort neutru”. Când legea încetează să apere viața, criteriile de selecție devin inevitabile: sexul copilului, sănătatea, utilitatea socială. Fetele plătesc primele prețul acestei logici.
