Într-un articol publicat pe BBC, David Robson, un autor de articole științifice premiat, povestește despre momentul în care a împlinit 18 ani și a plecat de acasă pentru a merge la universitate. Cu această ocazie, a atins vârsta legală pentru a cumpăra alcool în Marea Britanie și a început să exploreze barurile și pub-urile studențești. Când s-a înscris la un nou medic de familie, acesta i-a cerut să spună câte unități de alcool bea săptămânal, o modalitate obișnuită de a măsura consumul de alcool în UK. „Cam șapte,” a spus el, adunând rapid câteva pahare de vodkă cu suc de portocale pe care le băuse cu prietenii săi la petreceri. Credea că acest consum era redus, deoarece nu fusese niciodată o persoană care să încalce regulile.
Medicul i-a spus, cu un zâmbet ironic, că acest consum va crește, acum că s-a mutat la universitate. Și nu s-a înșelat. În câteva săptămâni, Robson deja consuma un pahar de vin înainte de a face runde de shoturi la barul studențesc. Știa că băutul excesiv poate avea consecințe asupra sănătății pe tot parcursul vieții, dar nu realizase că, în perioada tinereții, alcoolul poate reprezenta un pericol suplimentar față de ceea ce ar resimți un adult de 30, 40 sau 50 de ani.
Dacă ar fi aflat ce știe acum despre efectele alcoolului asupra creierului tinerilor, ar fi fost mai precaut. La 18 ani, creierul său încă se transforma și urma să ajungă la maturitate pentru încă cel puțin șapte ani. Aceasta face ca alcoolul să aibă un impact mult mai mare asupra tinerilor decât asupra adulților mai în vârstă.
Lindsay Squeglia, neuropsiholog la Universitatea de Medicină din Carolina de Sud, explică faptul că, în adolescență, sistemul limbic, care este responsabil de plăcere și recompensă, se dezvoltă rapid, iar cortexul prefrontal, care reglează gândirea superioară – inclusiv luarea deciziilor și autocontrolul – se dezvoltă mai încet. Această diferență de dezvoltare poate explica de ce tinerii au tendința de a fi mai impulsivi și mai predispuși să își asume riscuri. „Mulți oameni descriu creierul adolescentului ca având pedala de accelerație complet dezvoltată, dar fără frâne”, spune Squeglia.
Alcoolul poate accentua acest comportament, întrucât acesta este cunoscut pentru faptul că reduce inhibițiile. La adolescenții impulsivi, alcoolul poate crea un cerc vicios de comportamente riscante și delincvență. „Cu cât copiii sunt mai impulsivi, cu atât beau mai mult, iar băutul face ca impulsivitatea să crească și mai mult,” spune Squeglia.
După ani de consum de alcool, activitatea cerebrală scade, iar performanțele cognitive devin mai slabe. Cercetările arată că băutul timpuriu poate duce la o scădere rapidă a materiei cenușii și poate împiedica dezvoltarea materiilor albe, care sunt esențiale pentru o comunicare eficientă între diferite părți ale creierului.
De asemenea, consumul timpuriu de alcool poate afecta sănătatea mentală și crește riscul de abuz de alcool mai târziu în viață. Acest lucru este valabil în special pentru persoanele care au un istoric familial de alcoolism. Cu cât încep mai devreme, cu atât șansele lor de a dezvolta o problemă cu alcoolul sunt mai mari. Genele asociate cu un risc crescut de a abuza de alcool par să aibă cel mai mare impact în această perioadă critică de dezvoltare a creierului. „Și cu cât cineva reușește să amâne consumul de alcool, cu atât mai puțin sunt susceptibile aceste gene să își facă efectul,” spune Squeglia.
Alcoolul afectează rapid corpul, ajungând la creier în câteva minute. La tinerii care încă nu au o masă corporală bine dezvoltată, o cantitate mai mică de alcool poate duce la un conținut mai mare de alcool în sânge decât în cazul adulților. Aceasta este o altă rațiune pentru care tinerii sunt mai vulnerabili la intoxicație cu alcool. La aceștia, alcoolul se răspândește mai repede în organism și ajunge mai rapid în creier, ceea ce face ca efectele sale să fie mai puternice. În plus, deoarece aceștia au un raport mai mare între cap și corp, efectele alcoolului pot fi mai intense decât în cazul unui adult cu un corp mai masiv.
Aceste riscuri nu sunt doar ipotetice. Studiile longitudinale arată că tinerii care încep să bea la o vârstă fragedă prezintă o scădere accelerată a materiei cenușii, iar dezvoltarea materiei albe este mult mai lentă. Aceste schimbări pot afecta capacitatea lor de a rezolva probleme și de a face față provocărilor cognitive. Pe termen lung, acest consum poate afecta performanțele lor pe teste cognitive și poate duce la performanțe mai slabe.
Deși efectele asupra creierului nu sunt întotdeauna vizibile imediat, consumul de alcool în adolescență poate avea consecințe pe termen lung. Tinerii care consumă alcool în mod frecvent se expun riscului de a dezvolta probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie și anxietate. În plus, riscul de dependență de alcool devine mai mare în cazul celor care au început să bea de tineri.
Squeglia sugerează că ar fi mult mai bine ca adolescenții să amâne cât mai mult posibil consumul de alcool, deoarece creierul lor este încă în dezvoltare și are nevoie de toată energia și resursele pentru a se dezvolta în mod sănătos. În acest sens, există o dezbatere despre modelul european de consum de alcool, unde tinerii sunt adesea încurajați să bea cu părinții acasă, ca parte dintr-o tradiție culturală. În Franța, de exemplu, minorilor li se permite să bea un pahar de vin sau bere în timpul mesei de familie. Totuși, cercetările arată că acest model nu ajută la prevenirea comportamentelor de binge drinking și că adolescenții care au o relație permisivă cu alcoolul sunt mai predispuși să aibă probleme cu acesta mai târziu în viață.
Cercetările arată că părinții care stabilesc reguli stricte privind consumul de alcool în adolescență reușesc să reducă riscurile asociate cu alcoolul. Un studiu realizat de Alexander Ahammer de la Universitatea Johannes Kepler din Austria arată că, în țările în care vârsta minimă de cumpărare a alcoolului este mai mică, cum este cazul Austriei, tinerii au o percepție mult mai scăzută a riscurilor asociate cu alcoolul, iar consumul de alcool devine mult mai frecvent după ce aceștia ajung la vârsta legală.
Așadar, mesajul este clar: cu cât amâni consumul de alcool în adolescență, cu atât mai bine pentru sănătatea creierului și pentru dezvoltarea unui comportament responsabil față de alcool în viitor. Privind înapoi la adolescență, Robson recunoaște că, dacă ar fi știut aceste informații la acea vreme, ar fi fost mai precaut înainte de a comanda încă o rundă de băuturi. Chiar dacă nu s-ar fi abținut complet de la alcool, ar fi luat în considerare mai mult efectele asupra sănătății sale mentale și fizice.
Informăm despre probleme importante ale vieții, cauze reale și soluții reale pentru toți. Contribuie și tu la creșterea conștientizării pe teme esențiale.
Activează o donație lunară recurentă folosind datele de mai jos:
Asociația România pentru viață
CUI 41210611
RO88RNCB0082163895060001 – RON
RO07RNCB0082163895060004 – EURO
RO77RNCB0082163895060005 – USD
Ești jurnalist, traducător sau creator de conținut și vrei să contribui?
Scrie-ne la redactia@rolifenews.ro.
