The New York Times a publicat recent un articol intitulat „O nouă teamă pentru femeile fără acte: Va fi copilul meu nenăscut cetățean?” Acesta discută despre ordinul emis de președintele Donald Trump în prima zi de mandat, prin care intenționează să pună capăt cetățeniei automate pentru copiii născuți în SUA din părinți imigranți ilegali. Ordinul a fost deja contestat în instanță, iar un judecător a emis o ordonanță temporară care împiedică aplicarea lui.
Cu toate acestea, cel mai surprinzător aspect al articolului nu este subiectul în sine, ci limbajul folosit de The New York Times. Publicația a ales să se refere la copilul din pântece mamei ca fiind „unborn child” (copil nenăscut), o formulare pe care, de regulă, o evită în articolele despre avort.
Schimbarea limbajului în funcție de interes
The New York Times are o istorie îndelungată în utilizarea unui limbaj care desensibilizează publicul atunci când vine vorba de avort. În mod obișnuit, publicația folosește termeni clinici, precum „făt” sau „embrion”, pentru a reduce impactul emoțional al realității că viața umană începe din momentul concepției. De exemplu, în 2022, The New York Times a susținut că avortul ar trebui permis atunci când „fătul are șanse mici de supraviețuire”. Dacă ar fi folosit cuvântul „copil” în loc de „făt”, argumentul ar fi părut lipsit de umanitate, pentru că ar fi recunoscut deschis că este vorba despre terminarea vieții unui copil, nu doar a unui „grup de celule”.
Într-un alt articol din același an, The New York Times a argumentat că numirea unui „făt” drept „copil” ar putea duce la modificări ale legilor privind abuzul asupra copiilor. Publicația se temea că astfel femeile ar putea fi trase la răspundere pentru proceduri medicale care „afectează un ovul fertilizat”. Dar acest argument ignoră diferența fundamentală dintre un efect secundar al unui tratament medical și avortul provocat, care implică, în mod intenționat, uciderea unui copil nenăscut.
Mai mult, The New York Times a criticat un proiect de lege care ar fi oferit copiilor nenăscuți aceleași drepturi legale ca orice altă persoană. Pentru jurnaliștii publicației, ideea că fiecare ființă umană merită protecție legală pare a fi ceva scandalos. De asemenea, au dezaprobat faptul că în statul Georgia părinții pot primi beneficii fiscale și sprijin financiar pentru copii încă din perioada sarcinii. Dar, într-un moment de contradicție evidentă, au recunoscut că, dacă un copil nenăscut se naște în SUA, el va fi cetățean și va avea aceleași drepturi ca orice alt copil.
Dreptul la cetățenie, dar nu și la viață?
Prin această schimbare de limbaj, The New York Times susține dreptul la cetățenie pentru copiii pentru care, altfel, nu ar susține nici măcar dreptul la viață.
Potrivit Institutului Guttmacher, nouă state din SUA și Washington D.C. permit avortul fără permit avortul fără restricții legate de vârsta copilului, deci până la naștere, ceea ce înseamnă că aceiași copii despre care The New York Times este îngrijorat că ar putea să nu obțină cetățenia sunt, în același timp, vulnerabili la a fi avortați chiar până în momentul nașterii. Ce valoare are cetățenia dacă statul aprobă uciderea acestor copii înainte de a se naște?
În plus, în 2019, The New York Times a publicat un articol critic la adresa Legii pentru Protecția Supraviețuitorilor Avortului (Born-Alive Abortion Survivors Protection Act), argumentând că supraviețuitorii avortului sunt „rari” și, prin urmare, nu ar trebui să primească protecție legală. Însă, în statul Minnesota, peste 20 de copii au supraviețuit avorturilor între 2015 și 2021, iar statul a încetat să mai raporteze astfel de cazuri și a anulat legile care impuneau acordarea îngrijirii medicale acestor copii. De asemenea, un alt raport a descoperit că în doar cinci state, în decurs de zece ani, au fost înregistrate peste 100 de cazuri de copii care au supraviețuit avorturilor.
În articolul său recent, The New York Times nu a menționat niciun supraviețuitor al avortului, precum Claire Culwell sau Josiah Presley, și nici nu a oferit vreo statistică despre acești copii. În schimb, folosește un limbaj care umanizează copiii nenăscuți doar atunci când este convenabil pentru propria agendă politică.
Un model clar: umanizare selectivă
Este evident că The New York Times aplică un standard dublu. Când un subiect necesită empatie, copiii nenăscuți sunt numiți „copii”. Dar când vine vorba de avort, aceiași copii devin brusc doar „fetusi” sau „grupuri de celule”, pentru ca publicul să nu fie tulburat de realitatea tragică a avortului.
Aceasta este o tactică utilizată frecvent de presa pro-avort: schimbarea limbajului în funcție de mesajul pe care doresc să îl transmită. Când un copil nenăscut poate fi folosit pentru a argumenta împotriva unei politici de imigrație, el devine „unborn child” (copil nenăscut). Dar când vine vorba de avort, aceiași copii sunt descriși într-un mod impersonal și rece, pentru ca publicul să nu își pună întrebări morale incomode.
Această lipsă de coerență în discurs demonstrează că adevărul despre viața nenăscută nu poate fi ascuns pentru totdeauna. Chiar și cei mai mari susținători ai avortului sunt forțați, uneori, să recunoască umanitatea copilului nenăscut și astfel, fără să vrea, întăresc argumentele mișcării pro-viață.
Informăm despre probleme importante ale vieții, cauze reale și soluții reale pentru toți. Contribuie și tu la creșterea conștientizării pe teme esențiale.
Activează o donație lunară recurentă folosind datele de mai jos:
Asociația România pentru viață
CUI 41210611
RO88RNCB0082163895060001 – RON
RO07RNCB0082163895060004 – EURO
RO77RNCB0082163895060005 – USD
Sau donează cu cardul aici.
Ești jurnalist, traducător sau creator de conținut și vrei să contribui?
Scrie-ne la redactia@rolifenews.ro.
